Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat, în cauza C-107/23, Hotărârea preliminară referitoare la Deciziile Curții Constituționale a României, prin intermediul cărora s-a constatat că, în perioada iunie 2018 – mai 2022, în legislația din România nu a existat un fond legislativ care să permită întreruperea termenului de prescripție, ceea ce, în practică, a determinat reducerea la jumătate a termenelor de prescripție în materie penală.
Astfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a statuat faptul că:
- Instanțele unui stat membru nu sunt obligate să lase neaplicate deciziile curții constituționale a acestui stat membru prin care este invalidată dispoziția legislativă națională care reglementează cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală din cauza încălcării principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este protejat în dreptul național, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la previzibilitatea și la precizia legii penale, chiar dacă aceste decizii au drept consecință încetarea, ca urmare a prescripției răspunderii penale, a unui număr considerabil de procese referitoare la fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.
- În schimb, instanțele acestui stat sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare.
Autor: Vasile Băiculescu, Managing Partner, Băiculescu și Asociații
Citeste articolul integral pe financialintelligence.ro
